Bucuria de a calatori

Impresii din vacantele traite si povestite de ileanaxperta

Cimitirul Vesel de la Sapanta

2 comentarii


CALATORIE  INTR-O  LUME  VAZUTA  PRIN  SIMTURILE  CELOR  NEVAZUTI

 De o viata am visat la o plimbare turistica in cel mai nordic punct din tara mea turistica, Maramuresul. Si iata ca intr-un circuit care a cuprins Maramuresul si Bucovina (am scris aici rezumatul acestui itinerariu de exceptie) am reusit sa-mi implinesc acest vis al meu inca din timpul adolescentei. Maramuresul este aici, la locul lui, de peste veacuri si m-a intampinat asa cum l-am visat dintotdeauna: un tinut miraculos atat prin frumusetea sa naturala cat si prin locurile in care omul a tot lasat de-a lungul vremii o mostenire cu totul speciala.

Dimineata am plecat din Baia Mare spre Sapanta. Un drum de poveste frumoasa, cu o sosea destul de buna, ba prin unele locuri chiar foarte buna, cu multe serpentine spectaculoase, ca deh, ne indreptam spre Sighetul Marmatiei. Am traversat pasul Gutai, prin paduri dese si racoroase de conifere, o minunatie de peisaj montan, rupt din loc in loc de culmi inverzite si bogate in fanete, unde am vazut pascand razlete cateva turme oite. Si ma gandeam eu atunci…ce departe eram de casa mea din Bucuresti si totusi ma simteam atat de aproape de toate ce mi se asterneau prin fata ochilor insetati de cunoastere. Ma lipisem toata de fereastra autocarului, cu ochii avizi sa soarba atata frumusete. Aici eram in tara mea, la mine acasa…

Am trecut raul Iza pe un pod din stalpi betonati si iata-ma ajunsa la Sighetul Marmatiei, localitate de frontiera cu Ucraina, dar nu inainte de a trece pe sub cateva din imensele si superbele porti de lemn maramuresene. Abia atunci am simtit cu adevarat ca am ajuns in Maramures.

Niciun loc nu este mai potrivit pentru a urmari metamorfozele lemnului ca Maramuresul. Se stie doar ca aceasta regiune din nordul Romaniei este celebra pentru minunata civilizatie a lemnului care a inflorit in satele din aceasta regiune. Prin unele dintre ele am trecut si eu atunci, sate situate atat de pitoresc pe vaile Izei, Viseului sau Tisei.

Am vazut portile localnicilor, atat de migalos sculptate in lemn, cu multe modele deosebite, stilizate. Am reusit chiar sa vad de aproape modele in forma de discuri solare, de cruci, arbori stilizati ce simbolizeaza viata si multe alte feluri de linii si modele, care, sincera sa fiu, m-au impresionat pana la lacrimi…

Am vazut in unele curti ale localnicilor pomi ornati cu tot felul de oale de diferite marimi si culori, un obicei al locului. Ghidul ne-a balmajit ceva de genul ca in acele gospodarii  este o fata buna de maritat…sau n-am inteles eu prea bine. Poate stie cineva dintre voi, dragii mei cititori si-mi scrieti si mie aici, va rog frumos…Dar nu asta m-a interesat in mod special, ci frumusetea si unicitatea acestei zone atat de apreciata in toata lumea, in special pentru arta taraneasca a localnicilor.

Am trecut frugal prin Sighetul Marmatiei. Mi s-a parut un orasel de provincie destul de incantator, foarte curat, aerisit, cu blocuri de locuit dar si cu case frumoase si ingrijite si cu oameni calmi. Cel putin asa i-am simtit eu din mersul autocarului, in putinele minute de pauza in centru si apoi in tranzit. M-a facut sa zambesc larg privind la un magazin ce-si pastreaza si astazi acelasi iz invechit, avand ca „reclama” deasupra la intrare o placuta pe care scrie mare: „SC Patrunjel srl”… :) 

sighetulmarmatiei1sm2sm3sm4sm5

Dupa aprox. 18 km, am trecut pe sub Poarta Albastra, o alta marturie vie ca eram in Maramu si chiar intram in celebra comuna Sapanta. Bineinteles ca aici ne-am indreptat direct spre Cimitirul Vesel. Auzisem despre acest loc numai lucruri care mai de care mai interesante si controversate. Eram tare curioasa atat eu cat si fata mea, care nu auzise pana atunci de un loc atat de trist cu o conotatie atat de “vesela”.

sapantasapanta1

Autocarul ne-a lasat chiar in fata cimitirului aflat in centrul comunei. Iata-ne deodata patrunse intr-un alt univers cu totul altfel fata de ce stiam noi ca este un astfel de loc, unde isi aveau odihna vesnica multi locuitori ai Sapantei. Aici parca prezentul a incremenit si ne-am pomenit intr-un parc decorat cu multe, multe cruci din lemn sculptat, vopsite intr-un albastru intens, pe care erau scrise tot felul de versuri care mai de care mai “glumete” si hazlii despre viata si moartea celor ce erau ingropati acolo. La primul contact, m-am simtit infiorata pentru ca ma aflam totusi intr-un cimitir. Ba chiar si contrariata ca se lua aici in gluma suferinta si durerea omenirii. Dar treptat, am inceput sa ma relaxez si uite asa am pornit intr-o mare aventura printre cararile unui cimitir aflat intr-un loc parca pierdut de lume. Dar s-a dovedit pe departe a nu fi deloc asa…

sapanta.inscriptiesapantacv1sapanta2sapanta4

sapanta3sapanta.bisericasapanta. biserica1

Cimitirul Vesel din Sapanta m-a impresionat din toate punctele de vedere. Este un loc unic in lume si ma mandresc nespus ca se afla in tara mea. Aici am inteles mai mult decat oriunde relatia omului cu viata si cu destinul sau suprem, moartea. Aici am inteles ca moartea nu trebuie privita ca o drama, ca ceva trist si infiorator, ci trebuie inteleasa doar ca o etapa si o trecere de fapt din viata omului, spre o alta viata.. (ma gandesc eu acum, poate mai buna…). In incinta cimitirului este o biserica ce era in reparatii exterioare aproape in totalitate. In interior, simplitatea si picturile de pe pereti ca si tabloul de sus, de pe cupola arata inca o data firescul credintei acestor oameni ce-si construiesc aici o viata chiar si dupa moarte… De asemenea, in imediata apropiere este si Casa Memoriala Stan Ioan Patras, intemeietorul acestui loc devenit un important obiectiv turistic al zonei.

M-am tot plimbat cu fiica mea pe cararile paralele si perpendiculare ale cimitirului si la fiecare cruce pictata cu acel albastru de Sapanta, am stat si am citit versurile scrise mai corect sau mai “natang” (lasate asa, cu unele greseli atat gramaticale cat si de exprimare, special, cred eu, pentru amuzamentul nostru, al cititorului); acele mesaje, ca niste epitafuri in note vesele, cu mult umor autentic, lasate de aceia ce si-au gasit aici locul lor in viata vesnica, de dincolo de noi. Sunt mesaje cu iz filozofic, cu puternice nuante din viata lor reala, sa aflam noi, vizitatorii, cum si in ce imprejurari acestia si-au gasit o alta cale decat cea pamanteasca de a exista mai presus decat viata efemera. Da, sunt convinsa ca acestia exista, ei nu au murit, tocmai pentru ca, prin acest cimitir care pe drept cuvant si-a luat denumirea de vesel, ei ne vorbesc necontenit. Chiar prin acele randuri scrijelite pe cruci, ne invata sa nu ne temem de moarte, ci sa o privim cu veselie si cu zambetul pe buze, asa cum sunt multe portrete desenate. Si uite asa, citind pe multe cruci, am ajuns pur si simplu sa radem si sa aflam chiar si indelednicirile celor ingropati acolo, cu partile lor bune si rele; am vazut si modul cum si-au terminat ei socotelile cu aceasta lume. Toate desenele si inscrisurile sunt arta autentica, dupa parerea mea, realizate intr-un amestec viu de culori in tonuri aprinse de rosu, cu verde si galben, care contrasteaza puternic cu albastrul specific de Sapanta. Iar albul, simbolul curateniei si puritatii vine mai mult la definirea portretelor, culoare care da o tenta contrastanta optimista pentru un asemenea loc. Toate acestea, impreuna cu arta modelarii in lemnul de stejar, dau intr-adevar cimitirului denumirea de “vesel” si creeaza o atmosfera mai vioaie in antiteza cu locurile specifice cu care suntem noi obisnuiti in astfel de situatii. In plus, am ramas incantata de multitudinea floristica, dand nastere, culmea, intr-un cimitir, la un pastel inviorat de culori, care si acestea insufleteau locul care in mod normal ar fi trebuit sa fie unul trist, plin de durere. Deci iata un alt aspect fermecator; gradina de flori multe, asezate atat de simplu si firesc, aranjate frumos aproape la fiecare mormant sau cruce. Si acest aspect mie mi-a “soptit” multe despre oamenii simpli dar cu suflet mare ai acestui loc binecuvantat si special.

sapanta5sapantacv2

Intr-un final, undeva mai in spate, pe dreapta, am ajuns si la celebrul mormant al celui ce a realizat pentru prima oara, in anul 1936 primele astfel de cruci, si anume mesterul, pictorul si poetul popular Ion Stan Patras. El este cel care a pus bazele acestui loc, reusind prin lucrarile sale intr-o maniera cat se poate de originala, sa alunge tristetea si intunericul pe care le aduce moartea. Si poate ca a reusit sa ne faca si pe noi, trecatorii-calatori, nu numai aici ci si in viata fiecaruia, sa intelegem aceasta stare si sa alungam dramatismul, poate chiar sa privim cu luciditate si umor inevitabilul. Iar mai presus de orice, sa punem accentul pe triumful vietii. Aceasta filozofie in ansamblul ei, i-a dat acestui loc faima mondiala de astazi. Si pentru ca acest loc se gaseste in tara mea, intr-o zona atat de speciala si de fermecatoare, ma simt mandra ca sunt romanca! Bucuria de a calatori la Sapanta, sa vizitam Cimitirul Vesel a fost pentru noi o experienta pe cat de placuta pe atat de interesanta si plina de invataminte. Mi-as dori sa revin acolo oricand. 

sapanta6sapanta7sapanta8sapanta,cv

Cimitirul Vesel din Sapanta este un autentic muzeu de arta populara in aer liber. Poate concura foarte bine cu multe locuri din lumea larga; dar el oricum isi are locul sau binemeritat si castigat prin talent si multa iubire fata de lupta vietii impotriva mortii. Ramane un loc de pelerinaj unic in lume. Aici, chiar daca “faci haz de necaz” cum bine zice o vorba romaneasca, am simtit pe pielea mea ca este cel mai bun loc de a te reculege si de a intelege marea filozofie a vietii si a mortii. Pe langa turistii de pretutindeni, manati de curiozitate si cunoastere, aici vin oamenii locului pentru a-i plange pe cei dragi pierduti. Dar mai presus de toate, aici este locul in care am gasit exprimate, pe cat de simplu, pe atat de profund, sensurile si frumusetea fireasca a vietii. Va recomand cu toata caldura sa vizitati Cimitirul Vesel din Sapanta cel putin o data in viata. 

Vacante de vis oriunde si oricand!

Articol scris de Ileana

Autor: ileanaxperta

I am a cheerful and optimistic person. I love music and dance, I like to write a lot but the most of all I adore traveling and run away in my holidays! :)

2 thoughts on “Cimitirul Vesel de la Sapanta

  1. Ai descris și ilustrat foarte frumos Maramureșul de peste Gutâi, cel care păstrează cel mai bine tradițiile seculare ale satelor de moroșeni. Păcat că n-ai avut timp pentru a vizita și păstrăvăria, care e la doar câțiva kilometri de Cimitirul Vesel. Poate cu altă ocazie, când vei vizita și alte locuri de pe aici.

    Apreciază

    • Mi-as dori nespus sa revin in acele locuri, poate mai mult decat in altele din tara. Acolo este ceva anume, nu stiu exact ce, dar acolo am simtit o mare implinire sufleteasca, poate si pt. ca demult mi-am dorit sa vad aceste tinuturi pline de o frumusete si intelepciune cu totul altfel decat oriunde.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s