Bucuria de a calatori

Impresii din vacantele traite si povestite de ileanaxperta

Pieria – Spre lacasul zeilor…

20 comentarii


In sederea noastra in Paralia Katerini am facut doar o singura excursie. Dar a fost minunata. Am reusit sa vizitam 3 locuri intr-o singura zi. Aceasta este socotita si cea mai usoara si relaxanta excursie ce se realizeaza din zona  Rivierei Olimpului; o plimbare prin oraselul de provincie Litohoro cu destinatia Muntele Olimp unde se viziteaza cada si cascada lui Zeus; apoi vizitarea frumoasei si deosebitei biserici Sf. Dionisios urmand ca la final de excursie sa ne incante privirea vizitarea vechiului sat Paleos Panteleimonas, de unde se deschide o panorama de exceptie asupra Rivierei Olimpului. Excursia a costat 20 euro/pers. Aici voi scrie despre prima parte, urmand continuarea…

SPRE  LACASUL  ZEILOR

Se spune ca legendarul si maretul munte Olimp era odata, in antichitate “acoperisul lumii”; aici era lacasul zeilor, de unde acestia conduceau lumea si destinele muritorilor de pe pamant. Muntele Olimp, cu cel mai inalt varf al sau, Mytikas (Nasul) de 2919 m, a fost socotit in faimoasele legende ale Olimpului drept tronul lui Zeus, locul plin de lumina, fiind ”suprapus” cu cerul, marele Olimp fiind locul unde au trait, au iubit si s-au tot luptat zeii…Stiti legendele care ne-au incantat copilaria si adolescenta. Poate ca si astazi, unora dintre noi cei trecuti de prima tinerete, ne mai place sa ascultam sau sa citim povesti despre zei, zeite si ale lor destine tulburatoare si nemuritoare… :) 

Muntele Olimp cu ale sale culmi falnice se poate vedea pe toata intinderea Rivierei Olimpului, cel mai bine cand este cerul senin. Varful este cel mai greu de surprins, chiar si in zilele insorite de vara. De ce?! Poate pentru ca acolo inca stau de veghe titanii Olimpului si nu vor sa fie vazuti sau deranjati de catre noi, umilii muritori…Dar totusi noi, acesti muritori, reusim sa-i furam acestui maret munte cateva ocheade, sa-i calcam minunatele poteci si chiar sa-i cucerim maretia. Se spune ca Muntele Olimp nu arata niciodata la fel, datorita conditiilor atmosferice foarte variabile ale climei mediteraneene si soarele care il fac sa para diferit de cate ori ne uitam la el. Sau poate ca zeii de acolo, din inaltul nemarginit doresc sa nu fie “deconspirati” de catre noi, cei de jos, de pe pamant. Mai stii?!…

Autocarul ne-a lasat in oraselul Litohoro. Acesta este deja celebru pentru pozitionarea sa la poalele muntelui Olimp, locul de unde se incepe ascensiunea. Orasul este situat in sudul Prefecturii Pieria, la aprox. 90 km de Salonic, la aprox. 17 km de Paralia Katerini. In partea estica este protejat de Golful Thermaikos. Aproape toate rutele de catarare pe Olimp incep din partea de sud-vest a oraselului Litohoro.

Mica urbe mi s-a parut linistita si frumoasa. Are o veche si deosebita biserica, Agios Nicolaos, situata in centru si o fantana arteziana ce se incadreaza perfect in peisajul firesc de oras provincial. Casele simple dar expresiv decorate impreuna cu hotelurile si cele cateva cafenele si taverne pe care le-am vazut in scurta noastra trecere mi s-au parut ca saluta trecatorul, invitandu-l sa le treaca pragul, gustandu-le din bunatatile si licorile traditionale. Localnicii sunt obisnuiti cu pelegrinarile turistilor prin zona si mereu le zambesc si privesc lung dupa ei, bucurandu-se ca locul in care ei isi duc viata simpla, este atat de binecunoscut de multa lume.

DSC00320DSC00316DSC00318DSC00319DSC00321DSC00326

Un lucru ce ne-a lasat muti de uimire a fost cand am avut nevoie sa folosim o toaleta ecologica dintr-aceea clasica, doar ca aceasta era cu totul speciala; “garnisita” cu o chiuveta mititica din care curgea si apa, daca apasai cu piciorul pe o trapa situata in partea de jos; acelasi mecanism avea si vasul de wc, cu o pedala tot undeva jos de unde venea apa sa curete recipientul. Dar toate acestea au palit cand am dat cu ochii de o oglinda atarnata pe usa!  Nu mai zic de hartie si sapun din plin. Deci asa arata un wc situat intr-un orasel provincial de munte…dar in Grecia. No comment…

Zau de m-am putut abtine sa nu postez si poza aceasta!!!🙂

DSC00402

Strazile din Litohoro aluneca in panta usoara, in consecinta drumul nu a fost deloc dificil. La un moment dat am dat peste o pancarda pe care scria ca vom intra in Canionul Enipea si in Parcul national Olimp. Acesta ocupa aproape jumatate din suprafata totala a muntelui, cuprinzand si cel mai inalt varf al sau, Mytikas dar si alte masive muntoase. Din acel punct am reusit sa vedem minunatia de munte verde, “rupt” din loc de in loc de stancile masive.

DSC00328

Peisajul mi s-a parut de o reala frumusete naturala; canionul Enipeas, adanc, cu prapastii parca fara de fund, cu pante bogate in paduri verzi, dar si cu flori salbatice viu colorate, ce rasar din loc in loc. O mica portiune din drum a fost ceva mai abrupta si cu pietris dar dupa, s-a mers foarte usor. In interiorul canionului, drumul este pavat cu dale din beton si se merge practic pe “orizontala”. Este si o bara de metal de care te poti sprijini, in caz ca ai obosit. Daca iti plac drumetiile la munte, vei simti o imensa si relaxanta placere sa te plimbi la pas de voie pe acea carare, de unde poti privi fie in sus la crestele masive sau in jos, inspre haurile nebanuite ale canionului, incercand printre frunzisul bogat sa intrevezi mica albie a raului Enipeas…Pe traseu am vazut chiar si banci de odihna pentru turistii care au nevoie de popasuri dar si multe cosuri de gunoi. Am vazut indicatoare la un paraias unde scria ca nu este permisa introducerea picioarelor in acea apa pentru ca este potabila. Deci este interzisa poluarea acelei ape. Grija pe care o au grecii (si nu numai ei!) fata de natura si darurile sale m-au facut sa imi dau seama inca o data de modul cum acestia isi iubesc si respecta aceste daruri si fac tot ce le sta in putinta sa le protejeze si sa le conserve cat mai benefic. Acest fapt ar trebui sa fie inca o lectie pentru cei care inca nu au inteles rolul atat de important al bunurilor pe care natura ni le-a dat cu atata generozitate si marinimie.

DSC00330DSC00332DSC00334DSC00341DSC00343

Dupa un scurt timp am ajuns la destinatia noastra, cascada si cada lui Zeus. Aici raul usor descatusat de imbratisarea stancilor sau alte oprelisti isi despleteste pletele ude si reci, pravalindu-se in cascada, de la o inaltime nu prea mare, formand “cada lui Zeus”. Privelistea este tare frumoasa, acompaniata de galagia tumultoasa a apei si de jocul caderii ei. Parca mi l-am imaginat acolo pe Zeus imbaindu-se…Hm! ma intreb: oare acea gaoace de apa a fost suficient de spatioasa pentru a satisface un colos ca el?!…🙂

DSC00351DSC00357DSC00362DSC00380

Ne-am “scaldat” bine de tot ochii, pierzandu-ne in farmecele peisajului, ne-am ozonat plamanii dar si creierii, am facut poze si apoi ne-am intors pe acelasi drum, incarcat de racoarea si binefacerea unei mici incursiuni in lumea “pamanteasca” a casei zeilor Olimpului. Pentru mine personal a fost suficient sa ma aflu atunci acolo, intr-o zona minunata a Olimpului si sa simt bucuria de a calatori intr-un loc cat mai aproape de Zeus si supusii lui. Nu as fi reusit sa ajung niciodata acolo, daca nu as fi petrecut o vacanta in zona. Adevarata cucerire a maretului munte este o poveste ce poate deveni realitate pentru marii cutezatori care se aventureaza in cucerirea varfului. Mi-as fi dorit si eu o asemenea performanta montana dar timpul meu a trecut pentru astfel de incercari si chiar reusite…Imi ramane doar sa visez si sa sper in dorinta si realizarea copiilor mei pentru o astfel de ascensiune, daca si ei o vor dori vreodata…

Vacante de vis oriunde si oricand!

Articol scris de Ileana

(va urma…)

 

Autor: ileanaxperta

I am a cheerful and optimistic person. I love music and dance, I like to write a lot but the most of all I adore traveling and run away in my holidays! :)

20 thoughts on “Pieria – Spre lacasul zeilor…

  1. Foarte frumos! Cred ca acesta esteo zona a Greciei pe care mi-ar placea tare mult sa o explorez, mai ales ca eu iubesc muntele. Peisajele sunt superbe!

    Apreciază

    • Multumesc, Larisa, intr-adevar zona este superba, ai munte cu mare la un loc, te poti bucura de amandoua!:) Imi pare rau ca nu voi ajunge niciodata sa escaladez muntele. Am vazut niste poze de excepte ale unor curajosi care au cucerit varful Olimpului. Asta da performanta, nu?! Ca sa nu mai zic de ceea vezi de acolo…

      Apreciază

  2. desi Grecia nu m-a dat niciodata pe spate, aceste poze sunt superbe.
    nemultumirile mele au fost mereu legate de conditii.
    am fost o data in Creta, iar altadata in Alexandriopolis si am tras concluzia ca hotelurile si curatenia, nu sunt punctul lor forte, dar peisajele da, asa cum reiese si in aceste poze

    Apreciază

    • Grecia are locuri unice in frumusete naturala si spectaculozitate. In ceea ce priveste modul si conditiile de cazare…ei, acesta este un subiect mai amplu. Depinde de cerintele si pretentiile turistului, de locatie, de preturi, etc. Ma bucur ca pozele mele sunt pe gustul tau, multumesc pt. apreciere.

      Apreciază

  3. Blogul este magnific. Am insa un mic regret, ca pe foto, nu ai scris ce reprezinta.
    O intrebare naiva:articolele sunt documentate dupa prospecte?
    Mi se pare fascinant, sa ai o asemenea memorie
    Felicitari, ai o imparatie a frumosului.
    Am mai descoperit un blog similar, ca splendori foto:cel al lui Cristi Moise..
    Dar eruditia enciclopedica a textelor tale, declanseaza o veritabila Nirvana.
    Admiratie deplina!
    Entuziast, Onu

    Apreciază

    • Multumesc frumos pt. aprecierile tale. Nu scriu pe poze ce reprezinta, sa nu le stirbesc din „personalitate” ci incerc pe cat posibil sa le strecor dupa ce descriu locurile respective asa cum le-am vazut eu, Apoi le ilustrez si in fotografii.
      Articolele nu sunt documentate de pe pliante. Cand plec in vacante, uneori mai iau notite… cel putin in primele zile, caci dupa…ma pierd in tumultul vacantei. Din pacate luatul notitelor nu este un obicei, pentru ca ghizii ne spun foarte multe lucruri si nu le poti retine chiar pe toate. Dar ma bucur ca inca mai am ceva memorie mai ales a povestilor deosebite pe care ni le spun ghizii iar usurinta de a scrie vine atunci cand privesc pozele; le am sortate pe destinatii, pe ani, etc. De asemenea, pastrez intotdeauna programele turistice din fiecare vacanta (fie circuit sau sejur), care ma ajuta foarte mult. In schimb datele geografice si istorice sunt documentate, caci sigur nu sunt enciclopedie🙂, E normal sa le culeg, ele apartin lumii intregi.
      In rest, impresiile imi apartin pe deplin, ele sunt trairile si parerile mele vis-a-vis de ceea ce inteleg, simt si traiesc in locurile pe care le vizitez.
      Inca o data iti multumesc ca ai zabovit pe pagina blogului meu si daca iti face placere, te astept si alta data. Numai bine iti doresc!

      Apreciază

      • Multumesc si eu pentru raspuns.
        Este al unui om pasional, si ce poate fi mai placut!
        Totusi, cred ca ai o memorie prodigioasa.
        Iar oamenii remarcabili, imi impun fara echivoc.
        La inceput, am crezut ca ai impresionabilitate de ghid.
        Eu n-am vazut prea multe, dar nu ma simt, nici pe departe, in masura de a reda cu atata convingere splendorile textelor tale.🙂
        Onu

        Apreciază

      • Din pacate nu sunt ghid, mi-a trecut randul demult. Dar pasiunea pt. calatorii (alaturi de muzica si scris) o am dintotdeauna si stii cum este: cand iti place enorm ceva anume, te contopesti total cu acel ceva. Asa sunt eu: cand plec de acasa in vacante, sunt cu totul acelor locuri pe care le vad, le cunosc, le simt, le traiesc. Iti multumesc inca o data pt. mesajele si cuvintele de apreciere si acum iti urez o noapte cat mai linistita.🙂

        Apreciază

      • Cu bucurie, iti multumesc, iar.
        Am intrebat de ghid, pentru ca ma batea si pe mine gandul, pentru limba rusa, pe care o mai stiam.
        Dar vorba ta trista, a trecut timpul.
        O zi minunata, iti doresc!

        Onu

        Apreciază

      • Cu placere iti raspund. Niciodata nu e prea tarziu…se zice. Dar viata ne-arata mereu si reversul acestui proberv, pe care l-as putea combate tot cu o vorba inteleapta care spune ca: fiecare lucru trebuie facut la timpul sau. In fine…Nu am dorit a te intrista…Tu poti incerca, daca vrei si-ti place, mai ales ca ghizi vorbitori de lb. rusa pot fi acum mult mai cautati decat ceilalti.
        Multumesc! si tie o duminica frumoasa!
        Ileana

        Apreciază

      • Esti o dulcica-acrisoara, dar de voiai sa ma incurajezi, nu trebuia sa apelezi la proverbul citat.
        Prefer sa te citesc, si sa mi te-nchipui un ghid agreabil, cum m-am visat eu.
        Maine, sigur te vizitez, sa-mi amintesc de Kiev, si de Nicolaev, unde am respirat cu nesat, farmecul frumusetii slave.
        E tarziu, asa ca , tot in tonul tau zglobiu, am sa-ti spun Do pobacine!
        Ne intalnem la Odessa, da?
        O noapte senina, de zambete plina!
        Onu

        Apreciază

      • Onu, eu nu fusei la Kiev…doar pe acilea mai aproape…la Odessa, in Ucraina. Am lasat Rusia mai spre batranete, cand voi deveni mai inteleapta si promit a citi si intelege totul ca la scriptura…rosie!🙂 Sper doar sa mai am vederea inca buna, pentru a nu-mi juca feste sa ma cred in…Siberia!!!🙂

        Apreciază

  4. Da eu fusei si la Moscova, si la Petesburg, şi în Taşkent, Stepa Flămândă, Samarkand, na!
    Dar n-aş fi în stare să scot măcar un postuleţ.
    Ba poate, daca ai merge in Podmoscovie, printre mestecenii albi, te-ai crede intr-o Siberie temperata!
    Cred că, vorba ta, iar o iau pe alături.
    O seară minunată, Onu

    Apreciază

  5. Asa-l vad si eu! O zi minunata, iti doresc!
    Onu

    Apreciază

  6. Am fost si noi pe Olimp. I-am citit Marei ,,Legendele Olimpului”- cred ca avea 4, poate 5 ani pe atunci…si atat de fascinata a fost de ele ca nu am putut rata ocazia asta la intoarcerea noastra de pe insula Santorini. Am o amintire tare draguta legata de Olimp((ma rog, am mai multe, dar asta e number one). Pe varful muntelui nu era nici tipenie de om(din nestiinta, noi am urcat pe partea neamenajata pentru turisti), doar o turma de vaci. Lipsea pana si stapanul lor. Sotul meu a facut o gluma spunandu-i copilului ca boul este Zeus deghizat, iar vacutele sunt Hera, Afrodita, Atena, Demeter, Artemis…Iar Mara, draga de ea, chiar l-a crezut. :))))
    Te imbratises, Ileana, numai bine iti doresc!

    Apreciază

    • Draga mea Daniela, intamplarea voastra de pe Olimp, cu boul Zeus si vacutele-zeite mi-a „inspirat” multe zambete, chiar si chicoteli…🙂🙂 Mara isi mai aminteste de acea zi? Imi inchipui ca acum va distrati copios cu totii, amintirile frumoase fiind intotdeauna un vesnic izvor de bucurie. Iti multumesc mult pt. comment, mi-a incalzit inima. Si eu te imbratisez cu drag si numai zile calde si senine tie si minunatei tale familii!

      Apreciază

  7. Sa stii ca am intrebat-o chiar astazi (imediat ce am citit comentariul tau) daca a crezut ce i-a spus taica-sau atunci. Stii ce mi-a raspuns? ,,-Normal ca nu am crezut, mami! Doar nu sunt atat de naiva. M-am prefacut ca il cred din…politete.” :)))

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s