Bucuria de a calatori

Impresii din vacantele traite si povestite de ileanaxperta

Köln – Domul, stapanul orasului

Lasă un comentariu


CIRCUITUL GERMANIA – BENELUX

Dupa scurta noapte de rasfat la hotelul Ramada 4* din linistitul orasel german Bruhl, dis de dimineata am luat calea catre Köln. Aici aveam in programul zilei vizitarea Domului, simbolul orasului. Drumul a fost scurt si iata-ne ajunsi intr-o parcare din Köln, aproape de destinatia noastra din programul turistic. Am privit in jurul meu si mi-a placut ce am vazut; un oras linistit la acea ora matinala; curat, Köln ne intampina cu strazi aerisite, largi, cu multa vegetatie si multa liniste.

Köln este al 4 lea oras ca marime din Germania. Are bogate semnificatii istorice, culturale si artistice. Este si cel mai vechi oras al Germaniei, situat pe Rin. Köln are multe de daruit turistilor ce ii calca “potecile” largi si moderne, dar noi aveam in program doar vizitarea domului.

Printre cladirile armonioase si frumoase insirate pe ambele parti ale strazilor asediate sub pasii nostri anesteziati inca de la noaptea prea scurta trecuta prea repede, am vazut clar cum se distinge Domul, prin inaltimea sa ametitoare de 157 m. Varfurile sale se intrevad, cred eu, din fiecare ungher al orasului. L-am asemuit cu un urias bun si credincios ce protejeaza cu dragoste si bunatate orasul. Nu degeaba este simbolul Köln-ului si cred eu, al Germaniei. Am ajuns repede in piata ce-i poarta numele. Aceasta este inconjurata de multe cladiri cu arhitecturi clasice, aristocrate, printre care am distins Dom Hotel, ce privit de afara emana rafinament si eleganta. Oare cum o arata in interior?!… In piata este si o fantana cu o sculptura frumoasa, care da locului o caldura placuta si un farmec aparte.

DSC01496DSC01504DSC01514

Ei! Dar nu mare mi-a fost uimirea cand am ridicat capul sa privesc domul de la „radacina” lui pana sus de tot si ochii mei nu au reusit sa gaseasca granita dintre varfurile turnurilor sale si cer. O constructie monumentala, coplesitoare, de-a dreptul uluitoare. Sa mergeti si voi sa vedeti domul din Koln si poate veti fi cuprinsi de aceasi stare care m-a incercat pe mine atunci: m-am simtit neputincioasa, atat de mica precum o furnica la picioarele unui elefant. Da, dar ce elefant…I-am facut o poza fetei mele la o distanta apreciabila fata de dom si nu am reusit sa cuprind prea mult din constructie. Sau am incercat sa surprind intr-o alta fotografie, o cladire din imediata apropiere a domului si o parte a lui, tocmai pentru a le compara. Vedeti cine castiga intotdeauna in inaltime si maretie…

Domul din Koln este o biserica sau mai degraba o catedrala impresionanta romano-catolica, ce ii are ca patroni protectori pe Fecioara Maria si pe Sf. Petru. Este cocotat pe o colina a orasului si cred ca si din aceasta cauza iese atat de pregnant din peisajul urban, fiind vazut cam de peste tot de prin oras. Este a doua biserica din Germania ca inaltime, dupa Munsterul din Ulm, pe care am avut norocul sa-l vizitez pe fuga cu ceva ani in urma…(despre care am scris deja impresii pe blog).

DSC01502DSC01509DSC01507

Cand stateam eu afara si priveam la acea constructie in stil gotic, nu am putut sa nu ma intreb, ce fel de oameni alesi special de Dumnezeu, pot concepe si construi o asemenea maretie de constructie?! Ce har insuflat de Sus, ce imaginatie extraordinara si creatoare sa fi avut acei oameni ai sec. 13, cand s-a inceput construirea ei. Cata frumusete suflteasca, daruire, lasare de sine au avut acei alesi, de au putut scoate din interiorul lor tot ce au avut mai bun pentru a le da oamenilor un asemenea dar! Si se mai spune ca realizarile oamenilor sunt limitate doar de imaginatie. Ei bine, domul din Köln combate orice limita si intr-adevar imaginatia fara frontiere si constrangeri de niciun fel, impreuna cu o munca titanica si o daruire totala au facut ca aceasta biserica sa ia nastere pe la mijlocul sec. 13 iar inaltarea ei a durat destul, cam vreo 70 de ani. Dupa aceasta perioada, lucrarile s-au oprit. Dar in timp ele au fost reluate cand s-au mai adaugat alte parti ale sale, constructia terminandu-se prin anii 1880, dupa mai bine de 600 de ani. Surprinzator si miraculos chiar este faptul ca domul din Köln a supravietuit raidurilor aeriene de la sfarsitul celui de al 2-lea razboi mondial, cand orasul a fost distrus complet. A fost atins de cateva bombe, dar nu a fost distrus decat partial, avand daune minore, cu toate ca iesea clar din peisajul urban. Cu siguranta ca Providenta si-a facut pe deplin datoria si a salvat asemenea tezaur al umanitatii europene, chiar si universale. Si cand am fost noi vizitatori, am vazut ca se tot lucra la el, pentru ca o parte din dom era acoperit cu schele…

Domul din Köln este inclus pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Mondial si cu siguranta el este unul dintre cele mai reprezentative si cele mai marete monumente istorice ale Germaniei, o expresie desavarsita a arhitecturii gotice germane. Domul din Köln este inclus in topul celor 100 de minuni ale lumii.

Am ramas gura cascata la propriu,  intinzandu-mi atat gatul cat si ochii sa vad cele 2 turnuri ce parca infrunta cerul. Bine ca n-au fost atunci nori ca nu mai reuseam sa intrevad cam pe unde se pierd varfurile domului printre ei. Dar sigur ca ele, turnurile chiar ar putea strapunge norii, trecand in lumea lor divina. Fatada catedralei este un joc aparte, unic, de modele de dantelarie in piatra, rodul perfect si bogat al imaginatiei arhitectilor ce au scos la lumina asemenea constructie monument. Intrarea este cu arcade prelungi in stilul gotic binecunoscut, cu statui pe fiecare arcada de la usile de intrare.

DSC01500

DSC01501DSC01505

Cand am patruns in interiorul uriasei catedrale, am simtit ca ma primeste cu o imensa caldura si pace sufleteasca. Nu stiu, aici parca m-am identificat cu maretia-i si tot privind spre inaltimea ei, m-am simtit tot mai usoara, avand strania senzatie ca incep sa plutesc undeva sus, cat mai sus, printre cupolele atat de inalte si bine conturate, cu statui pe toti stalpii puternici de piatra si cu arcadele interioare imbogatite de alte statui atat de frumoase. Iar ferestrele pictate cu vitralii minunat mestesugite, dadeau o lumina difuza dar foarte placuta, calma si primitoare intregii biserici. Mai erau oameni aici, care sedeau pe multele banci de lemn asezate pe toata lungimea navei principale a bisericii. Fie se rugau in tacere, fie admirau ca si noi minunea in interiorul careia erau. Poate ca si ei multumeau in gand ca si mine, creatorilor acestui sfant si unic locas, pentru ca ne aflam atunci acolo, fiind binecuvantati si alesi sa fim intr-un astfel de loc sfant pret si de o clipa din tumultul si desertaciunea vietii. Ma intreb: oare ce ar mai fi fost omenirea daca n-ar fi existat niste oameni cu totul speciali, creati anume de Dumnezeu, pentru a lasa posteritatii asemenea splendori artistice desavarsite?!…Cred ca doar desertaciune…

DSC01523DSC01527DSC01524DSC01526DSC01536

Am dat o roata mare intregului locas sfant si am ajuns pana la altar, decorat de o parte si de cealalta cu statui aurite iar mai in fata erau doua cosuri imense cu flori, o splendoare. In spatele altarului este un loc special pentru cor, iar in fata pe peretele opus am vazut o mare orga. Si iar n-am putut sa-mi tin in frau imaginatia si pur si simplu am fost invadata numaidecat de un imens fior de placere, numai la auzul in gand al corului acompaniat de acea impresionanta orga. Oare cum as fi reactionat daca as fi  auzit live?!…Poate as fi patit ca la Paris, in 2006, cand, duminica fiind, am avut norocul de a asculta in biserica Saint Germain de Pres un cor si un cvartet. Si atunci mi-au dat serios lacrimile de emotie…In fine. Altarul, ca de altfel intreaga biserica, era luminat doar de razele diminetii ce razbateau printre picturile vitraliilor care infrumusetau ferestrele inalte. In spatele altarului sunt asezate in arc de cerc, exact pe marginea cladirii, opt capele ale diferitilor sfinti si episcopi sau preoti ai vremurilor demult apuse. Voi atasa poze pentru a vedea si voi frumusetea fara cuvinte multe a acestui monumental dom din Köln.

DSC01529DSC01532DSC01534DSC01540DSC01537

Catedrala se afla sub patronatul Vaticanului. Aici se oficiaza slujbe si au loc tot felul de sarbatori si intruniri crestine.

Am plecat din acest loc  fericita, mai implinita sufleteste, pentru ca am reusit sa vad inca o minune savarsita de geniul artistic uman, inca un loc in care omul si-a pus amprenta eterna, lasand posteritatii maretie, frumusete impletita pana la hotarul cu divinul si o creatie unica ce se uneste undeva acolo sus, cu infinitul. Bucuria de a calatori se manifesta in diverse forme, in functie de locurile pe care le vizitez. Scurtul pelerinaj la Domul din Köln a fost incununat pe deplin de o imensa satisfactie si (re)cunoastere a spiritului si mintii.

Vizitati, dragii mei, Domul din Koln nu neaparat pentru cele scrise de mine mai sus. Acestea sunt doar pareri si simtiri personale. Pentru a intelege si simti, trebuie ca voi sa traiti acolo cateva momente din viata voastra. Acele momente vor fi cu siguranta doar pentru sufletul si mintea voastra. Si va garantez ca nu le veti uita niciodata.

Vacante de vis oriunde si oricand!

Articol scris de Ileana

Autor: ileanaxperta

I am a cheerful and optimistic person. I love music and dance, I like to write a lot but the most of all I adore traveling and run away in my holidays! :)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s