Bucuria de a calatori

Impresii din vacantele traite si povestite de ileanaxperta

Bucuresti – Strada Xenofon, ieri o strada in trepte, astazi o autentica Street Art

6 comentarii


Curand am aflat ceva care mi s-a parut foarte interesant si mi-a starnit rau de tot curiozitatea: din 10 Iulie ac. o strada din Bucuresti a fost decorata cu desene. Hm…oare ce-o fi asta? m-am intrebat eu. Bineinteles ca nu am stat deloc pe ganduri. Dorinta de a vedea asa ceva m-a impins repede la o plimbare si iata-ma imediat, ieri, duminica dupa-amiaza cu aparatul foto dupa mine si cu copiii, stand in fata unei placute albastre pe care scrie cu alb: Strada Xenofon. Ma aflam undeva in partea istorica a orasului, intr-unul dintre locurile ascunse care pastreaza inca farmecul Bucurestilor de alta data. Aceasta strada este cel mai elocvent exemplu. Am privit-o lung; eram acolo pentru prima oara. Nici nu stiusem de aceasta straduta pana la acest eveniment si cu siguranta ca multi bucuresteni au aflat si vor afla de ea abia acum. Este socotita singura strada in trepte din capitala si cea mai ingusta. Si detine recordul de a ajunge pana in cel mai inalt punct natural din Bucuresti, pe Dealul Filaret. Wow! Iar astazi ea este pictata de sus pana jos!!!xenofonStrada care este de fapt o scara, se gaseste in sect. 4, in apropierea strazii 11 Iunie, la cativa pasi de intrarea in batranul si umbrosul Parc Carol (fost Libertatii), intr-o zona a capitalei care a ramas neschimbata de foarte mult timp. Micuta alee are un farmec aparte. Ea nu este foarte circulata, are o vechime de peste 200 de ani si se zice ca ar fi fost unul dintre locurile de promenada pentru protipendada romaneasca din Micul Paris de alta data. Straduta lunga nu mai mult de aprox. 100 m, cu cele  70 de trepte pictate, urca spre Dealul Filaret si face legatura intre str. C-tin Istrati si Aleea Suter.

Strada poarta numele unui filozof si soldat grec antic, pe nume Xenofon, care a scris lucrarea „Anabasis” unde este descrisa intoarcerea acasa a unei armate foarte numeroase de mercenari greci prin Imperiul Persan. Ei, dar nu despre istoria lui Xenofon vreau sa va scriu, ci despre aceasta strada unica si inedita ce-i poarta numele si care de cateva zile a devenit un loc foarte cautat si fotografiat din Bucuresti. Dupa ce l-am vazut si eu, il pot socoti chiar un obiectiv turistic foarte interesant si placut la vedere.xenofonOMicuta strada Xenofon, pana de curand uitata de lume, zilele acestea a iesit din anonimat si a capatat o notorietate, datorita artei si a catorva cladiri reprezentative din oras care sunt pictate aici. Ea a fost transformata radical; dintr-o alee necunoscuta,  cu treptele stirbite, ornata cu gunoaie si casele coscovite si atat de apropiate, astazi a devenit o adevarata opera de arta, dupa ce de curand a fost pictata in culori vii, pastelate. Culorile evoca o stare de spirit optimista, creativa, in ton cu efervescenta specifica unui oras modern. Sunt 8 randuri de trepte, fiecare dintre ele fiind pictate cu desene ce reprezinta cateva dintre cladirile-simbol din Bucuresti, cum ar fi Opera Romana, Ateneul Roman, Arcul de Triumf, Muzeul National de Arta, monumentul din Parcul Carol, Teatrul National, Muzeul Taranului Roman si Casa Poporului.

xenofonLxenofonMxenofon.BDesenele se desfasoara firesc si parca ies in relief. Ideea de restaurare si de a avea o strada in trepte pictata in intregime s-a nascut din dorinta initiatorilor proiectului „Bucurestiul la scara”, proiect socio-cultural sustinut de „Initiative”, o agentie de publicitate. Realizarea acestui proiect este o premiera in Bucuresti, privind desenarea unei strazi in trepte. Picturile apartin artistei plastice Eva Radu si sunt realizate cu vopseluri speciale de exterior, alese in ideea sa dureze cel putin un an, in functie de cate precipitatii vor cadea peste ele. Lucrari similare sunt si in Rio de Janeiro, unde se poate admira Selaron; sau in San Francisco, unde este 16th Avenue Tiled Steps dar si in Valparaiso, unde se gasesc cele 100 de trepte spre Cerro Concepcion sau in Seul, unde se poate admira Ihwa-Dong.

xenofonCxenofonDxenofonEAm urcat si coborat cu multa usurinta cele aprox. 70 de trepte. Am tot privit si pozat picturile care se insira ca un covor pe trepte. Este ceva inedit pentru Bucuresti si, poate pentru oricare alt oras din tara noastra, nu?! Sincera sa fiu, strada pictata mi-a insuflat un placut sentiment al bucuriei de a calatori intr-un loc vechi din Bucurestiul de alta data, care astazi a devenit un loc de interes pentru cei dornici de frumos sau chiar pentru trecatorul de rand. Sper ca micuta strada in trepte, pictata cu dragoste si talent sa uimeasca si sa adune in continuare cat mai multi vizitatori si sa devina chiar un deosebit si cautat obiectiv turistic din capitala, atata timp cat va rezista. Strada Xenofon aduce un suflu nou si o benefica pata de culoare, inveselind cromatica monotona si terna a acestei zone a orasului.xenofonFxenofonKxenofonHDupa parcurgerea strazii pana sus, in cel mai inalt punct al Dealului Filaret, am intalnit o micuta piateta, rotonda Suter, cocheta si boema, cu un rond de flori pe centru. Rotonda este incercuita de cateva cladiri cu arhitecturi aristocrate reconditionate perfect. Alura fostului Palat Suter iese clar in evidenta iar astazi s-a transformat in elegantul „Carol Parc Hotel” de 5*! Cladirea este o bijuterie veche de peste 100 de ani a arhitectului elvetian Suter si a fost restaurata si modernizata. M-a izbit imensul contrast intre lumea lasata la poalele strazii si locul de sus, de unde parca priveam totul dintr-o alta perspectiva. Urcarea strazii in trepte mi-a dat senzatia ca ma aflu in tunelul timpului, care m-a condus catre o lume noua, incarcata de farmec, distinctie, sarm si multa eleganta…De acolo, din acel punct inalt al Bucurestilor, am reusit sa vad o parte din cladirea imensa a Parlamentului (Casa Poporului) si, bineinteles alte cladiri. Cele doua alei care strajuiesc hotelul de o parte si de alta erau inchise si n-am avut posibilitatea de a ne bucura de intreaga panorama asupra orasului si mai ales de o priveliste fermecatoare a unui apus de iulie ce se pregatea tacut si lin sa acopere Bucurestiul…xenofonIxenofonJxenofon.AVa invit si va astept sa va bucurati de Street Art, singura strada in trepte pictata din Bucuresti, aflata foarte aproape de Parcul Carol, micuta strada Xenofon.

Va multumesc pentru ca m-ati citit si sper ca impresiile mele sa va fie cat mai de folos.

Vacante de vis oriunde si oricand!

Articol scris de Ileana

 

 

 

 

Autor: ileanaxperta

I am a cheerful and optimistic person. I love music and dance, I like to write a lot but the most of all I adore traveling and run away in my holidays! :)

6 thoughts on “Bucuresti – Strada Xenofon, ieri o strada in trepte, astazi o autentica Street Art

  1. Iată că se poate și la noi realiza ceva frumos și interesant. Am mai văzut astfel de străzi cu scări pictate și în alte țări, cum ar fi Italia. Sper ca astfel de exemple să fie molipsitoare și trainice!
    S-auzim numai de bine, dragă prietenă!🙂

    Apreciază

    • Ehehe!! Se pot face multe lucruri frumoase la noi dar…deh, trebuie idei, implicare, multa rabdare, munca, dedicatie si bani…Aici s-a realizat intr-adevar ceva frumos si inedit pt. Bucuresti. Merita vazuta aceasta strada care odinioara arata ca vai de ea. Sa ai o zi cat mai reusita, prietene!🙂

      Apreciază

  2. E bine că ai publicat acest articol pentru a vedea și noi realizări frumoase din Capitală. Nu știam că există asemenea străzi cu scări pictate. Dacă oamenii urcă zi de zi pe pe ele, pictura nu se deteriorează?

    Apreciază

    • Buna si iti multumesc pt. ca articolul meu te-a adus pe paginile blogului meu. Asa e, str. Xenofon este un real exemplu ca si la noi se pot face lucruri frumoase, care merita vazute si mediatizate. Nici eu n-am stiut de aceasta strada si cu ocazia asta am facut research si am descoperit si alte locuri care se mandresc cu astfel de strazi (trepte) colorate. Le-am mentionat in articolul meu. Am inteles ca picturile de pe Xenofon sunt realizate din vopseluri speciale, destul de rezistente, in functie si de cat de mult va ploua sau ninge peste ele. Pictorita garanteaza cam un an. Oricum, strada merita vizitata cat de curand, pt. a te putea bucura din plin de desenele inca vii si proaspete!🙂

      Apreciază

  3. Ceea ce s-a făcut la Tg Mureș este o rușine, o batjocorire inadmisibilă la adtesa marilor oameni de cultură români și a folclorului românesc. Acest proiect este o manipulare grosolană a unor tineri artiști care habar nu au avut ce fac. De ce trebuie cultura română și tradiția românească să fia așezată în astfel de locuri degradante, care se vor umple de mizerii și noroaie? Chiar nu ne mai prețuim deloc cultura și reprezentanții ei? De ce îi profanăm în acest hal?
    Cerem ștergerea de urgență a acestor picturi și anularea unor astfel de proiecte aberante!

    În București este exact la fel. Vă place să călcați în picioare Ateneul român, Casa Poporului și alte obiective de excepție?
    Cerem ștergerea de urgență a obiectivelor arhitectonice de valoare de pe scările prostiei omenești, oriunde ar fi ele plasate și anularea tuturor proiectelor de acest fel!
    Pirtea Maria

    Apreciază

    • In primul rand, va multumesc pentru ca ati poposit pe paginile blogului meu de calatorii. V-am citit opinia si v-o respect chiar daca nu rezonez deloc cu ea. M-as bucura sa o respectati si dv. pe a mea.
      Nu stiu real cum este la Tg. Mures, dar din cele cateva poze pe care le-am vazut, pot scrie sincer ca mie imi plac. Si, fara suparare, eu sunt de acord cu o astfel de manifestare a artei. Nu o consider nicidecum “o rusine, o batjocorire inadmisibila la adresa marilor oameni de cultura romani si a folcloricului romanesc” asa cum scrieti in mesajul dv. Eu o consider arta de strada, la indemana tuturor, nicidecum nu consider lipsa de respect, ca profanez sau calc in picioare munca artistilor plastici sau monumente si cladiri de seama. Sunt proiecte de anvergura, pe care eu, una, le aprob din simplul motiv ca nu dauneaza nimanui; dimpotriva, realizeaza cultura si arta pentru toata lumea si pe intelesul tuturor. Oare ce e rau in asta?! Ca omul de rand se bucura de un loc placut si deosebit si i se aminteste totodata de cladiri reprezentative din Bucuresti, in cazul de fata?!…
      Sunt foarte multe tari care practica demult o astfel de cultura de strada, care este foarte cautata, foarte apreciata, locurile respective au devenit adevarate obiective turistice de gen. Ce rau poate face un pictor, care isi manifesta arta si talentul sau, pictand scari si luand drept modele cladiri sau monumente de seama ale unui oras? Aceasta este arta de strada iar in Bucuresti, strada Xenofon a devenit foarte cunoscuta si apreciata, dupa ce pictorita Eva Radu a transformat niste scari banale in adevarate opere de arta. Scarile pictate din Xenofon si de oriunde ar fi ele, nu vor fi niciodata “scarile prostiei omenesti”, asa cum denumiti dv atat de inversunat, operele unor artisti plastici, care au muncit pe branci pt. ca noi, privitorii sa ne bucuram de realizarile muncii lor. Noi suntem cei care stim cu adevarat sa le apreciem si sa le respectam valoarea, munca si arta!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s