Bucuria de a calatori

Impresii din vacantele traite si povestite de ileanaxperta

Micene – O incursiune prin civilizatia miceniana

2 comentarii


In vacanta petrecuta in frumoasa statiune Tolo din Peloponez, am hotarat sa facem cat mai multe excursii. Prima am ales sa fie o incursiune prin civilizatia miceniana, deci ne-am propus sa vizitam fosta cetate Micene. Pentru ca pana acolo nu exista autobuz direct, am poposit mai intai in Nafplio, fosta capitala a Greciei moderne, oras despre care am scris deja doua articole (aici si aici). Dupa o ora a sosit vremea sa ne urcam in autobuzul care ne-a dus la Micene. Ajunse acolo…wow! caldura mare, mon cher, „Made in Greece”. Ne-am pomenit ca autocarul ne lasa intr-o parcare, la poalele unor coline cam golase de vegetatie, „impovarate” mai mult cu vesminte pietroase. In fata ne-a aparut marea fosta acropola, locul unde demult, tare demult, in antichitate s-a nascut si a trait civilizatia miceniana intrupata in asezarea numita Micene (sau Mycenae).
Micene, ridicata pe cea mai inalta colina, intre alte doua, domina vasta Campie a Argosului. Cetatea este situata la 90 km sud-vest de Atena, in Argolida, in partea de nord-est a Peninsulei Peloponez. Asa cum ne povesteste mitologia greaca, Mycenae a fost ridicata de catre Perseu, fiul lui Zeus si al Danaei, care a fost rege in Tirint si apoi in Argos, unind astfel toata Argolida. Pentru a ridica Acropola, Perseu a angajat ciclopi, fiinte mitologice venite din Asia, care au inconjurat cetatea cu ziduri de aparare ciclopice. Legenda ne povesteste cum Micene a fost condusa rand pe rand de succesorii lui Perseu. Nu am de gand sa va plictisesc cu intreaga poveste. O puteti citi de pe internet sau in alte opere literare. Important este faptul ca Cetatea de la Micene reprezinta cea mai impresionanta creatie a arhitecturii miceniene. A servit ca loc de administrare al domeniului si al altor activitati importante ale urbei, in timp ce alte probleme erau rezolvate in afara zidurilor cetatii, in asezari mai mici.
In mitologia greaca, Micene este strans legata in principal, de numele lui Atreus si Agamemnon, fiul acestuia, mare comandant in campania troiana, de Iphigeneia, Electra, Orestes si Aegisthus, eroi ale caror nume au ramas nemuritoare in scrierile lui Homer, in literatura altor scriitori si poeti si in arta.
Conform legendei, pentru a aduce vant bun in panzele corabiilor care plecau pe mare, Agamemnon a sacrificat-o pe Iphigeneia, fiica lui și a Clitemnestrei. De aici rezulta faptul ca la micenieni se practica si sacrificarea umana, pe langa hecatombe, ce insemna sacrificarea a 100 de tauri, ritual descris in poemele homerice. Ma gandesc iarasi ca legendele ticluesc printre randuri, o boare de adevar amestecat cu povesti frumoase, mestesugite cu talc. Precum am scris mai sus, in mitologia miceniana, figurile cele mai proeminente au ramas Atreus si Agamemnon, ale caror morminte ar fi fost descoperite in ruinele vechii cetati si pe care am avut si noi curiozitatea si nerabdarea de a le vizita. Ce fac legendele din noi –  niste vesnici visatori…🙂
Istoria cu ale sale dovezi ne povesteste insa ca Cetatea de la Micene a fost fondata de triburile indo-europene ale aheilor, catre anul 2000 I.Hr. In acea perioada, cetatea era formata doar din acropola, inconjurata de un zid de aparare circular. Cu timpul, Micene s-a dezvoltat, devenind un insemnat centru urban, ajungand capitala Argolidei. In jurul anului 1350 I.Hr. s-au reconstruit zidurile cetatii in forma ciclopica (vezi legenda, care, daca stam sa ne gandim mai profund, are si in acest caz, un sambure de adevar!) Au fost reconstruite si palatele regale, cu siguranta de mai multe ori, luand modelul palatelor din Grecia Aheeana. Intr-unul din temple, a fost descoperit un scarabeu apartinand reginei Egiptului, Tiye, sotia faraonului Amenhotep al-III-lea. Acest fapt a dus la concluzia ca cetatea de la Micene avea si putere maritima, facand comert cu Egiptul, Fenicia si Mesopotamia, pana in Asia Mica. Dar, incepand cu anul 1200 I.Hr. civilizatia miceniana a intrat in declin iar cetatea de la Micene a fost distrusa. Se presupune ca disparitia brusca a civilizatiei miceniene s-a datorat dorienilor, care au invadat batrana Elada. In perioada Greciei Clasice, cetatea de la Micene s-a repopulat dar nu a mai reusit sa-si recapete aceeasi putere de odinioara. Istoria ne mai spune ca o parte dintre micenieni au participat la luptele de la Termopile iar in anul 462 I.Hr. trupe venite din Argos au atacat si distrus orasul iar locuitorii cetatii au fost alungati. In perioada elenistica si romana, Micene devenita doar niste ruine, a ajuns centru turistic…In apropierea cetatii s-a format o mica asezare care a supravietuit doar din comert. In cele din urma, in perioada romana tarzie, cetatea de la Micene a fost abandonata. Astazi situl arheologic de la Micene este un important obiectiv turistic, vizitat de multi, foarte multi turisti…spre surprinderea mea. Parcarea era plina de autocare iar de-a lungul soselei se insirau autoturisme, precum siragul de margele colorate la gatul unei frumoase femei miceniene. Privita de jos, sarmana cetate sau ce-a mai ramas din ea – doar ruine – mi-a parut sub asediu…de cate lume batatorea pietrele acelea ancestrale. Vizitand-o in acea zi torida de vara a sec. 21, m-am simtit oarecum teleportata in acea perioada atat de indepartata.
Am urcat un mic damb si iata-ne in fata cetatii. Micene ne-a salutat invitandu-ne sa patrundem in acropola prin Poarta Leilor. Aici, inghesuiala, turisti care tot faceau poze. Hop si noi, ca banii deja ii dadusem la intrare…parca vreo 9 euroi, toata distractia: vizitarea sitului plus Muzeul de Arheologie, next stop before leaving.😉 Si in final… comoara! the last stop before leaving Micene and go back to Tolo!🙂micene.vederegeneralamicenemiceneIIntrate in cetate deja am simtit ca ma cuprinde ameteala. Soarele era nemilos cu noi si pietrele  parca sfaraiau sub imperiul arsitei. Si nicio urma de umbra…Dar repede o imagine „salvatoare” mi-a zburat usor prin gand: vedeam marea cea albastra si racoroasa si pe mine balacindu-ma de zor in valurile ei….;) Trezita brusc din visare, am privit in stanga, am privit in dreapta; peste tot sunt placute cu ce reprezinta fiecare loc. De pe un panou pe care l-am tras intr-o poza (ca sa stiu!) am aflat ca Micene a cuprins odinioara, pe langa Poarta Leilor si: marele hambar al cetatii, un mormant circular, o casa-rampa, ce avea in dotare casa de vaza a razboinicilor, rampa principala si camerele elenistice; centrul unui cult, cladirile din partea de nord a cetatii, palatul regal, temple din diferite perioade, cartierul artizanilor, casa columnelor, cladirea delta, cladirea gama, extinderea cetatii spre partea de nord-est, rezervorul subteran si poarta din partea de nord a acropolei. Bineinteles ca nu mai stiu care-i una, care-i alta. Deh, aici e treaba de arheologi sau mari pasionati de cultura miceniana. Noi ne-am multumit doar sa ne plimbam cand in sus si cand in jos pe aleile inguste, betonate. Dar sunt si poteci pietruite inegal, cam greu la urcare. Dar nici la coborare n-a fost prea usor pentru ca sunt portiuni denivelate. In concluzie, daca doriti sa ajungeti la Micene, va sfatuiesc sa aveti incaltaminte comoda, de preferat tenisi. Eu am avut papuci foarte comozi dar nu mi-a fost prea usor la mers, picioarele nefiind bine „camuflate”. Norocul meu ca m-au tinut bine grisinele personale…😉micene.noimicene2miceneFmiceneBAjunse sus, in varful acropolei, peisajul prinde viata si devine parte importanta a povestii cetatii. De acolo se intinde o spectaculoasa panorama cu intreaga zona a Argosului, impreuna cu soseaua ce serpuieste printre vaile domoale, pline de vegetatie. Mi-a placut tare mult intreaga imagine privita din cel mai inalt punct al cetatii.miceneCmiceneDmiceneEmicene3La un moment dat am intalnit rezervorul subteran, unde am avut sansa sa ne bagam si noi putin nasul…doar la intrare! Rezervorul subteran este una dintre cele mai importante si spectaculoase realizari in arta constructiilor din perioada miceniana. Porneste din interiorul cetatii, trece pe sub zidurile de aparare, continua pe sub intreaga acropola si se termina undeva in afara ei, avand doua puncte de intrerupere, dupa care se intoarce in cetate. La capatul pasajului subteran, la o adancime de 18 m, se gaseste un arbore cotit. Acesta aducea apa pura de la un izvor, prin canalizarea realizata din conducte de lut. Apeductul subteran asigura aprovizionarea permanenta a cetatii cu apa mereu proaspata. Si acesta a fost si motivul principal pentru care acropola s-a extins mult in partea sa de nord-est, izvorul aflandu-se in imediata apropiere.miceneGmicene.rezervormiceneHmicene.rezervor1Am coborat colina care a gazduit secole la rand o mare parte din civilizatia miceniana, prin acropola sa de la Micene si ne-am indreptat spre muzeu dar nu inainte de a vedea si de a cobora in mormantele regale circulare. Nu de altceva dar ne-a manat atat curiozitatea cat si dorinta de a face cateva poze; pentru ca senzatia traita acolo jos mi-a cam dat fiori reci pe spinare. Aveam eu nevoie de ceva racoare dar nici chiar asa!!! :) micene4miceneJLa muzeu ne-am delectat privind vitrinele pline cu multe obiecte reconditionate perfect, ce apartin acelei perioade. O mare parte din ele parca nici n-ai zice ca a infruntat timpul cu atata staruinta. Ohoho, dar cat timp, nu gluma. In mod special m-au atras podoabele si mi-am imaginat cat de frumos erau impodobite zeitele si mai apoi muritoarele miceniene in special cele de rang inalt, cu astfel de bijuterii. Apropos de femeile miceniene. In ultima poza, incercati sa cititi cate ceva despre rolul femeii in perioada miceniana. micene.muzeulmicene.muzeu1micene.muzeumicene.muzeul.piatramicene.muzeul.podoabemicene.muzeul.leumicene.rolulfemeiiLa muzeu am gasit intr-o vitrina, stralucind victorioasa, inscriptionata a fi „Masca lui Agamemnon”. Nu stiu de ce m-a atras si am privit-o indelung. La un moment dat am simtit ca si ea ma privea pe mine cu aceeasi staruinta. Hm, ce stranie senzatie!😉 Pasionatul arheolog german Heinrich Schliemann a descoperit in mormintele regale situate in afara cetatii, printre altele, si aceasta masca, pe care a atribuit-o ca fiind Masca lui Agamemnon. Bucuria lui insa nu a durat prea mult, pentru ca s-a dovedit ca masca mortuara a miticului rege Agamemnon era, de fapt mult mai veche decat epoca in care a trait marele conducator. Cautand vestigiile epocii Razboiului Troian, arheologul german a descoperit in schimb orasul Micene din Peloponez, o civilizatie inca necunoscuta la acea data.micene.muzeu2La capatul muzeului, spre iesire, m-am uitat atent la macheta acropolei. Si doar asa, privind-o in ansamblul ei, mi-am dat seama cat de vasta a fost aceasta cetate Micene, care a monopolizat intreaga regiune. Si cat de mult a contribuit civilizatia miceniana la dezvoltarea civilizatiilor care i-au urmat…micene.machetaIesind din muzeu si din cetate, mai aveam de bifat ceva. Pentru a ajunge acolo, am luat-o pe sosea, urmand indicatorul. Si iata-ne in drum spre…Comoara lui Atreus. O alee mai lunga, dreapta, flancata pe ambele parti de un zid gros din piatra face intrarea la locul ce este de fapt Mormantul lui Agamemnon, cu o forma mai ciudata: o cupola mare, inalta, formata numai din piatra. O constructie simetrica, absolut perfecta pentru acele vremuri. Oare cat timp le-o fi trebuit micenienilor sa o ridice?!…
Mormantul lui Agamemnon sau Comoara lui Atreus reprezinta cel mai grandios mormant dintre cele noua, in forma de put, care au fost descoperite pana astazi la Micene si dateaza din anul 1250 I.Hr. Mormantul a fost construit in forma de stup, fara sa se foloseasca mortar. In ciuda faptului ca erau destui turisti in interiorul mormantului, am constatat ca are o acustica de invidiat. Intrarea la Comoara lui Atreus a fost inclusa in pretul de intrare in intregul sit de la Micene. micene.comoaraluiatreusmicene6micene5micene.comoaraluiatreus.ileanaPrimele cercetari si sapaturi de la situl din Micene au avut loc in anul 1841 si au fost realizate de arheologul grec Kyriakos Pittakis. El a descoperit Poarta Leilor, datand din sec. 13 I.Hr. care face intrarea catre acropola din Micene. Ulterior s-a dovedit ca leii sunt de fapt…leoaice! Mai tarziu, arheologul german mentionat mai sus a scos la lumina o mare parte din fosta cetate. Totodata el a descoperit si primele morminte care dateaza inca din anii 1800-1700 I.Hr. Primul cerc de morminte a fost descoperit in interiorul acropolei, inaintea oricaror alte morminte din Micene. In acest cerc s-au gasit 6 morminte regale, care au cuprins ramasitele a 9 femei, 8 barbati si 2 copii, plus comorile din ele, cu diverse obiecte, de la sabii la bijuterii, masti si coroane din aur pur. Al doilea cerc s-a descoperit in afara acropolei si adaposteste 3 morminte mult mai vechi decat cele din primul cerc si au oferit arheologilor informatii extrem de pretioase despre cetate. Cu toate ca dovezile au aratat clar ca obiectele gasite in mormintele regale sunt mult mai vechi decat a sustinut arheologul german, in cele din urma tot lui i s-a atribuit meritul de a fi descoperit „Masca lui Agamemnon” (care se afla la muzeu) si „Cupa lui Nestor”.
La inceputul sec. 20, Acropola de la Micene a fost excavata atat de Scoala Britanica de la Atena, cat si de alti arheologi greci. Pe 4 decembrie 1999, siturile arheologice de la Micene si Tiryns au fost inscrise pe lista Patrimoniului cultural mondial UNESCO. Acest fapt confirma valoarea universala exceptionala a unei proprietati culturale sau naturale care merita protejata in beneficiul umanitatii. Cele mai importante centre ale culturii miceniene au dominat Mediterana de Est din sec. 15 pana in sec. 12 I.Hr. si au jucat un rol vital in dezvoltarea culturii Greciei Clasice. Cele doua cetati, Micene si Tiryns sunt indisolubil legate prin poemele homeriene, cu Iliada si Odiseea, care au influentat arta si literatura pentru mai bine de trei secole. Cititorii de mitologie antica greaca se bucura si astazi de operele lui Homer. Eu va recomand sa vizitati Micene si daca aveti mai mult timp la dispozitie si sunteti pasionati de tot ceea ce inseamna legende si istorie antica, vizitati si Tiryns, situata pe colina din apropiere. Noi n-am mai avut timp, fiind strict legati de programul autobuzului local. O data in viata merita sa fiti si voi acolo!
Excursia noastra la Micene a fost o reusita. Acum, dupa ce am scris aceste randuri, am simtit ca traiesc din nou bucuria de a calatori in timp si spatiu, undeva departe, candva, demult, in istoria antica. Ma bucur ca am ales sa facem o incursiune in civilizatia miceniana, o parte importanta din istoria Greciei. Satisfacuti si fericiti, am luat autobuzul si ne-am intors mai intai la Nafplio. Si apoi ultima cursa ne-a dus in Tolo, unde am avut casuta noastra de vacanta pret de 14 zile pline de soare, voie buna, distractie si multe, multe excursii. O parte dintre ele vi le-am povestit deja. Urmeaza si celelalte…😉
Va multumesc pentru ca m-ati citit si sper ca impresiile mele sa va fie cat mai de folos.
Vacante de vis oriunde si oricand!
Articol scris de Ileana

Autor: ileanaxperta

I am a cheerful and optimistic person. I love music and dance, I like to write a lot but the most of all I adore traveling and run away in my holidays! :)

2 thoughts on “Micene – O incursiune prin civilizatia miceniana

  1. O astfel de vizită te marchează profund și persistă în memorie pentru totdeauna. Îmi dau seama de asta doar citind rândurile tale și încerc să-mi închipui ce aș fi simțit la fața locului. Istorie, legende, construcții impresionante și obiecte vechi care te fac să călătorești în timp, stimulându-ți imaginația. Mi-a plăcut mult și-ți mulțumesc frumos, Ileana!🙂

    Apreciază

    • Sa stii ca mi-a placut la Micene. Recunosc, nu sunt o mare pasionata a siturilor arheologice dar imi place sa vad ruinele vechilor civilizatii si sa cunosc cat de cat modul de viata din acea perioada. Imi place sa impletesc legenda cu istoria si incerc sa-mi creez un film. Chiar am o imaginatie destul de stufoasa.😉 Imi plac ecranizarile dupa legende si povesti stravechi. Vorba ta: imi place sa calatoresc in timp, fie in trecut dar si in viitor.
      Iti multumesc mult pt. apreciere si-ti doresc numai bine, draga Petru! Succes pe mai departe la concurs!🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s