Bucuria de a calatori

Impresii din vacantele traite si povestite de ileanaxperta

Alberobello – In Tara lui Oblio

7 comentarii


Daca te afli in splendida regiune Puglia din sudul Italiei, este imperios necesar sa faci o vizita la Alberobello, in “Tara lui Oblio”…asa cum imi place mie sa ii spun acestui tinut de poveste frumoasa. Va amintiti de Oblio? Este personajul principal din filmul de desene animate intitulat “Oblio”, un baietel care s-a nascut intr-o tara ciudata, in care toti oamenii aveau capul tuguiat si acoperisurile caselor erau la fel. Oblio a fost cel care a spart tiparul, avand capsorul lui cel dragalas normal, adica rotund. Ca sa fie acceptat de societate, el si-a pus pe cap o palarie tuguiata. In fine, Oblio trece printr-o serie de aventuri…dar nu este aici locul unor astfel de povesti. L-am amintit doar pentru a trece puntea spre povestea mea despre locul deosebit pe care l-am vizitat la finalul unei alte zile de neuitat din vacanta noastra de Paste, dupa ce toata dimineata am petrecut-o la Bari.

Dupa o repriza strasnica de ploaie torentiala care ne-a insotit pe drum, iata-ne la Alberobello, cand soarele si-a intors privirea spre noi, bucurandu-ne de o dupa-amiaza calda si insorita. Alberobello a fost “ciresica” de pe tortul acestei mini-vacante, locul pe care mi l-am dorit cel mai mult sa il vizitez. V-am mai scris ca, atunci cand aleg o vacanta, care cuprinde un circuit, trebuie sa fie un anume loc care sa ma atraga in mod special. Iar in cazul acesta a fost Alberobello.

Demult mi-am dorit sa ajung la Alberobello, sa vad live aceasta asezare imprastiata pe trei coline blande. Alberobello este un oras istoric, din provincia Bari, situat la 50 km de orasul Bari. Povestea lui incepe din a doua jumatate a secolului 16…atunci cand cativa fermieri au primit acordul familiei de feudali la care lucrau sa-si ridice aici cateva case. La acea vreme, casele au fost construite simplu, din blocuri de calcar iar particularitatea consta in faptul ca la ridicarea lor nu s-a folosit ciment, mortar, chirpici sau vreun alt liant intre pietrele puse una peste alta. Ceea ce le face atat de diferite de orice alta constructie este  forma conica a acoperisurilor, fapt ce le-a adus faima peste timp, asezarea devenind astazi o destinatie turistica extrem de atractiva si foarte speciala, tot mai cautata de turistii din intreaga lume. Casele poarta numele de “trulli”, (la plural) iar “trulo” (singular) vine din latinescu “turris” ce inseamna “cupola”.  Alberobello este cunoscut drept capitala „Trulli” tocmai datorita caselor ce-si poarta aceasta arhitectura deosebita, specifica doar regiunii Puglia. Din anul 1996, ansamblul de casute “Trulli di Alberobello” se afla in patrimoniul cultural mondial UNESCO.Localitatea traieste de sute de ani intr-un peisaj rupt parca din povesti, in mijlocul unei naturi generoase, unde simti magia si farmecul asezarii, doar privind faimoasele “trulli” cu acoperisurile tuguiate, inconjurate de gradini inmiresmate, cu flori multe si verdeata. Peretii caselor sunt vopsiti intr-un alb stralucitor iar acoperisurile in forma conica intr-un gri patrunzator. Casutele “trulli” sunt unice in Italia dar si in intreaga lume. Alberobello este un mic colt de rai diferit si foarte special tocmai datorita acestei particularitati a arhitecturii caselor.

Alberobello este impartit in doua prin strada principala Largo Martellotta iar de acolo se poate urca fie in „orasul normal”…ca sa ii spun asa, fie in cealalta parte, pe cele doua coline separate de stradute aproape paralele si perpendiculare intre ele, care se intretaie in piatete pitoresti. Aceea este zona care formeaza de fapt partea turistica cea mai frumoasa si interesanta, unde toate casutele sunt “trulli”. Acolo este Alberobello vero! 🙂

In prima parte a vizitei, din parcarea unde ne-a lasat autocarul, am luat-o pe strada principala, trecand apoi prin Piazza Plebiscito,  am urcat o panta usoara si astfel pasii ne-au dus in „orasul normal”. Imediat am ajuns undeva mai sus, pe o terasa numita Belvedere, locul de unde se poate vedea foarte bine cealalta parte a micutei asezari, adevaratul Alberobello, cu toate casutele albe cu acoperisurile conice din piatra gri. Langa terasa se gaseste Chiesa Santa Lucia.Dupa o sedinta foto cu Alberobello vero de vis-a-vis, am urmat calea pe Corso Vittorio Emanuelle (nici aici n-am scapat de marele rege al Italiei!), trecand pe langa primaria situata in Piazza del Popolo, unde se ridica un obelisc. In plimbarea noastra am descoperit un orasel frumusel, linistit si curat, cu strazi inguste si case tipic italinesti, cu hoteluri scumpe, cateva terase si cafenele, restaurante si pizzerii aflate de-a lungul strazilor sau in piazzete umbroase. Si am ajuns la Basilica dei Santi Medici, pe care am vizitat-o.In toata aceasta normalitate, spre poalele colinei se strecoara si cateva case trulli foarte vechi, ascunse printre aleile pietruite bogate in vegetatie, care serpuiesc agale la vale. Ne-am plimbat pe acolo la asfintit, spre finalul vizitei din Alberobello si tare frumos a mai fost. Am observat cu usurinta ca si in aceasta parte a oraselului sunt case trulli de locuit,  imprejmuite de gradini cu parfumuri imbietoare si o liniste atotcuprinzatoare. Sa tot stai acolo…sa te pierzi intr-o totala relaxare binefacatoare  ce nu are-asemanare… 🙂Am coborat din „orasul normal” si am traversat strada principala, patrunzand astfel in Alberobello cel turistic, situat pe celelalte doua coline aflate pe cealalta parte a asezarii. Cum am intrat aici, am simtit ca patrund intr-o alta lume, intr-o alta dimensiune. Una a fost cand am vazut aceasta parte a oraselului de pe terasa de belvedere si alta am simtit atunci cand practic m-am aflat in mijlocul…ineditului, al unicului, al unui tinut ciudat in aparenta, usor extravagant dar super cool! pe care, ce-i drept, il vazusem doar in cateva poze. Dar realitatea bate oricand orice imagine! M-au trecut tot felul de sentimente, de la uimire, pana aproape de extaz, o bucurie intensa vazand atatea casute mici – sunt aproape o mie iar in tot oraselul, aprox. 1500! – inghesuite una in alta, situate pe alei inguste, toate intr-o singura culoare – alb patrunzator – si toate cu acoperisurile din piatra asezata in forma de con, ce se termina cu un “smoc” de piatra vopsit tot in alb sau gri. Ceva de vis, nu alta. Parca ma pierdusem printre decorurile unui film sau ma aflam intr-un basm pe un taram fermecat…Ce mai! m-am simtit ca in Tara lui Oblio! 😉 Ba la un moment dat, mi s-a parut ca il vad pe micutul strengar cu tichiuta lui tuguiata pe cap, dand tarcoale printre picioarele turistilor…”Wow! Ce imaginatie stufoasa mai am si eu!”…mi-am zis atunci, zambind pe sub mustata… 🙂 Aici, la Alberobello, in acest orasel vechi de sute de ani, in trulli locuiesc oameni. Hm…oare cum o fi sa traiesti zi de zi in astfel de casute? Am inteles ca foarte bine, exista toate utilitatile si confortul necesar. Fiecare familie detine mai multe trulli si practic, se trece dintr-o casuta in alta, stil open-space. Cu siguranta acesti oameni nu sufera de lipsa de spatiu! Deci eu cred ca este excelent sa locuiesti acolo. Sau macar sa experimentezi o cazare, cred ca ar fi o adevarata aventura de neuitat. Mi-ar placea sa locuiesc intr-un trulli…macar de curiozitate, sa vad cum este 🙂 Sunt mini-hoteluri care ofera cazare in casutele trulli dar am inteles ca este foarte scump…Oricum, eu zic ca tot merita! Din punctul meu de vedere, aceasta zona din Alberobello este cea care si-a pastrat cel mai bine aerul autentic traditional specific locului. Plimbarea prin cartierul Aia Piccola a fost extrem de interesanta. Aici am vizitat Museo del Territorio, situat in Piazza M. Pagagno. Este muzeul orasului, care cuprinde mai multe trulli. A fost o experienta foarte interesanta, sa vedem cum arata o pleiada de astfel de casute si pe interior. Muzeul prezinta multe exponate, o macheta mare cu asezarea la inceputurile sale dar si o macheta cu muzeul; am vazut diverse tipuri de pietre care s-au folosit la ridicarea casutelor, un filmulet care arata modul cum se slefuiau  pietrele pentru a se imbina perfect si alte panouri explicative. Merita o vizita la acest muzeu cel putin pentru a va forma o idee generala despre ce inseamna de fapt aceasta asezare cu casutele sale. In acest cartier veti gasi si Museo dell’Olio si ceva mai sus Casa D’Amore. In aceasta parte a oraselului  isi fac veacul casute trulli transformate in restaurante, mici baruri si case de inchiriat turistilor, precum si cateva mini-hoteluri. Fiecare casa are cate un semn distinct pe acoperisuri, cu diverse simboluri, avand o anume semnificatie. Stradutele pavate cu piatra urca si coboara in valuri albe colorate divers de palcurile de turisti care asediaza micuta localitate. Aici ar fi zona comerciala din Alberobello.Am intrat intr-o casuta trulli unde functioneaza un mic restaurant si am urcat pe acoperisul care ofera un alt punct de belvedere asupra orasului. Ei bine, de aici am reusit sa cuprind o strasnica panorama cu intregul Alberobello. M-am simtit atat de fericita si implinita, traind intens bucuria de a calatori intr-un loc cu totul special, unde se deapana de sute de ani o altfel de poveste magica intr-un altfel de locsor pe care mi l-am dorit demult sa-l cunosc si sa-l vad cu proprii ochi. Si atunci, in acele clipe chiar ma aflam acolo…Eram sus, cocotata pe trulli! 😉 Momentul mi s-a parut de-a dreptul magic; spre asfintit Alberobello era invaluit intr-o aura fermecata ce m-a facut sa visez…sa visez ca zbor deasupra casutelor trulli, cu dorinta fierbinte de a reveni acolo…candva…
 In cartierul Monti, printre alte trulli am intalnit Trullo Siamese, Alberobello in miniature, Trullo Rustico, si multe, multe alte trulli. Am ajuns si la Chiesa a Trullo (Trullo di San Antonio) singura biserica trulo din lume, pe care am gasit-o deschisa si bineinteles am vizitat-o…pentru ca nu se putea altfel, nu?!…Mai toate casutele din aceasta parte a orasului au fost transformate in magazine cu tot felul de suveniruri, majoritatea fiind realizate manual de catre localnici, cateva mici restaurante, baruri si alte delicii zonale. Este locul ideal de a face shopping pentru tine si cei dragi cu multe produse autohtone intr-un loc extrem de pitoresc si placut. Din ce am inteles, Alberobello traieste din turism si bine face, pentru ca este un loc cu totul si cu totul deosebit, care merita descoperit si cunoscut. 
Am incheiat acea zi minunata cum nu se putea mai bine; am fost martori la inceputul unei alte procesiuni, fiind seara de Vinerea Mare dinainte de Sfanta sarbatoare a Pastelui. Acele momente religioase mi-au adus in inima multa piosenie si enorma recunostinta pentru ca in acea zi am cunoscut si vizitat alte locuri extrem de frumoase, interesante si deosebite pe care regiunea Puglia le ofera cu atata marinimie turistilor iubitori de frumos si inedit.Va multumesc pentru ca m-ati citit si sper ca impresiile mele sa va fie cat mai de folos. Si, daca, vreodata veti ajunge in apropiere de Bari sau veti petrece o vacanta in Puglia, nu stati pe ganduri si plecati la Alberobello, in Tara lui Oblio, pentru a trai si voi cateva clipe speciale in aceasta poveste minunata si pentru a cunoaste si va bucura de multa frumusete si magie intr-un loc fermecator si unic pe pamant! ❤

Vacante de vis oriunde si oricand!

Articol scris de Ileana

Anunțuri

Autor: ileanaxperta

I am a cheerful and optimistic person. I love music and dance, I like to write a lot but the most of all I adore traveling and run away in my holidays! :)

7 gânduri despre „Alberobello – In Tara lui Oblio

  1. Viata ta este o călătorie frumoasa; fără punct final sa fie 🙂

    Apreciază

  2. Ce-mi place mult la tine e că întotdeauna descrii fiecare destinație de parcă ar fi cea mai îndrăgită dintre toate. Nici Alberobello nu a făcut excepție, mai ales că ai avut parte de căsuțele trulii, atât de drăguțe și originale, din ceea ce știu eu. Am notat încă un oraș pe harta unor excursii ce ar trebui făcute neapărat și pentru care-ți sunt recunoscător. Sănătate și spor în toate, dragă prietenă! 🙂

    Apreciază

    • Draga prietene, asa imi spune toata lumea: „Ileana, tie iti plac toate locurile prin care calatoresti!” Si eu mereu le raspund la fel: „Ce sa fac? La mine bucuria de a calatori este infinita si din toate locurile prin care merg invat cate ceva, privesc minunatii, ma inbogatesc cu amintiri extra, deci imi place enorm sa calatoresc, asta e! Cat oi mai putea!” 🙂
      Totusi…sunt anumite locuri (orase sau zone naturale de exceptie) care imi plac enorm…sau sunt alte locuri atat de deosebite, unice, ca nu se poate sa nu imi placa. Uite, special pt. tine, in avanpremiera: urmatorul articol va fi despre cel mai spectaculos oras pe care l-am vazut pana acum in toata viata mea. Are o anume particularitate…care pur si simplu m-a dat pe spate… Vei afla cat de curand…sper! 😉
      Toate cele bune, Petru

      Apreciat de 1 persoană

  3. Pingback: Matera – „Orasul de Piatra”, cel mai spectaculos orasel din sudul Italiei | Bucuria de a calatori

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s