Bucuria de a calatori

Impresii din vacantele traite si povestite de Ileana


6 comentarii

Venetia – A doua vizita a fost de-a dreptul fascinanta!


(Circuitul Italia de Nord si Lacurile – continuare de aici)

Primul contact cu Venetia l-am avut in vara lui 2007, intr-o zi de iulie extrem de calduroasa, cu ocazia unui circuit european pana pe Costa Brava, unde am petrecut un sejur tare placut in insorita statiune Santa Susana. Am povestit deja in jurnalul meu de calatorii despre acea vizita foarte scurta de la Venetia. Daca doriti, va invit sa cititi si acele impresii, insotite de poze reprezentative. In schimb, cu ocazia acestui circuit din Italia de Nord si Lacurile, am revazut Venetia cu alti ochi, cu alta dispozitie, in alta companie, intr-o zi frumoasa de septembrie. Ei, a fost cu totul altfel! Din start pot afirma ca a doua vizita la Venetia a fost de-a dreptul fascinanta! 😉

Din Mestre, unde am fost cazati am luat autobuzul 4L spre Venetia si dupa aprox. jumatate de ora iata-ne la capat de linie, la una dintre portile de intrare in oras – Piazzale Roma. De acolo, am traversat Canal Grande peste un pod modern de sticla, construit in trepte. Si astfel ne-am inceput plimbarea prin Venetia, orasul de pe ape, unul dintre cele mai romantice si idilice locuri de pe pamant…in opinia mea! 😉 Revederea cu Venetia a fost pentru mine revelatia circuitului; am reusit sa o privesc altfel, poate pentru ca si Venetia a reusit sa ma priveasca altfel si sa ma cucereasca definitiv cu spectacolul fascinant pe care mi l-a oferit la fiecare cotitura de stradute si alei inguste, incarcate de istorie si mister, odata cu trecerea pe poduri pe sub care se strecoara alene zeci de canale; Venetia m-a cucerit pentru intreaga sa paleta colorata si diversificata, reprezentata de cladiri foarte vechi – palazzi – decorate cu storuri din lemn vopsit in verde si maro, ale caror arhitecturi splendide isi poarta in spate mantia grea si impresionanta a celor peste 800 de ani cat Venetia a  detinut suprematia navala a lumii si a influentat-o puternic si benefic cu arta si cultura sa in stilu-i unic, venetian, inconfundabil.O zi la Venetia a fost suficient pentru mine ca sa ma simt cu adevarat loco! 🙂 Da, pentru ca toata ziua, de dimineata pana seara tarziu am vazut doar Venetia, am respirat doar Venetia, am simtit doar Venetia, am trait intens bucuria de a calatori si de ma pierde in labirintul de canale si stradute medievale ce poarta numele Venetia! Nu am de gand sa repet ceea ce am scris deja in primul meu articol despre bijuteria Italiei, ci aici mi-am propus sa ilustrez mai mult prin imagini momentele mele petrecute la Venetia. Sper ca pozele mele sa redea macar o mica parte din farmecul si splendoarea absoluta a locurilor prin care m-am plimbat in acea zi minunata de vacanta.Si cum Venetia inseamna Canal Grande, vaporase de agrement, gondole si canale inguste flancate de case, alei si poduri de piatra, biserici vechi si piatete viu colorate, terase si cafenele dar si gelaterii si magazine chic, pe toate le-am savurat pe rand, fara nicio graba, cu cea mai mare placere si incantare a tuturor simturilor din dotare. Ei, da! Asa imi place sa savurez o adevarata zi reusita de vacanta petrecuta intr-un oras! 😉 Astfel – luandu-ne dupa indicatoare, care sunt mai peste tot si faciliteaza gasirea obiectivelor turistice importante din oras – am ajuns la Ponte Rialto, unul dintre cele patru poduri care traverseaza Canal Grande. Ridicat in ultimii ani ai secolului 16, celebrul pod arcuit este cel mai vechi construit peste canal, fiind renumit ca o mare realizare arhitecturala si inginereasca din timpul Renasterii. Podul a fost proiectat si construit de Antonio da Ponte si de nepotul sau, Antonio Contino, in urma unei competitii de design ce a avut loc in oras la acea vreme. La vizita noastra de atunci, din nefericire podul isi avea inchise portile magazinelor…Deh, taman atunci s-a gasit! Dar cum mereu orice rau e spre bine…ne-a scutit de a ne pierde timp pretios din excursie bananaind de zor pe la shopping Rialto! 🙂 Bine ca de data asta am reusit sa vad podul live, macar asa, pe din afara. Din acel punct al Venetiei mi s-a deschis o priveliste de milioane cu Canal Grande si toate podoabele arhitecturale care-l insotesc de pe ambele maluri: hoteluri, biserici, case ale localnicilor si restaurante cu terase in buza apei, ticsite de lume. Da, si multe, multe gondole, cu vesnicii gondolieri care-si invita clientii la o incursiune romantica dar si interesanta pe canalele Venetiei…De acolo am luat-o din nou pe stradutele inguste si usor, usor am ajuns in miezul orasului de pe ape: in Piata San Marco, simbolul Venetiei, atractia principala si cel mai cunoscut si vizitat loc din oras. Bineinteles ca si de data aceasta, piata se afla sub asediul porumbeilor, spre incantarea turistilor. Cateva tarabe cu tot felul de suveniruri anima si mai mult piata deja aglomerata. In mijlocul pietii troneaza Basilica San Marco, capodopera arhitecturala, care uneste arta cu sublimul. Mai multe detalii insotite de poze gasiti la primul meu articol despre Venetia. Dar atasez si aici cateva fotografii de la aceasta vizita…ca altfel nu se poate, nu?! 😉

Piata San Marco este inconjurata de alte bijuterii arhitecturale, ce au infruntat timpul, precum Biblioteca Nationala Marciana, Procuratura care gazduieste pe o aripa Muzeul Correr, Palatul Dogilor si, bineinteles zveltul Turn Campanilla, unde, spre asfintit, am reusit sa urcam si noi. Yes! Pentru ca tare mult mi-am dorit sa fac asta inca de la prima vizita si din lipsa timpului n-am reusit. Ne-a luat ceva timp de asteptat la coada dar si cand am ajuns deasupra orasului…Doamne, acolo sus, in Campanilla am trait super-momentul zilei: cat de frumos se vede Venetia de acolo!!! O splendoare! Cuvintele sunt de prisos. Doar priviti si simtiti, atat! ❤Timpul s-a scurs prea repede si seara s-a asternut numaidecat peste Venetia cea fascinanta. Chiar daca nici de data aceasta n-am reusit sa ma plimb cu gondola, nu-i nimic, sunt optimista; poate la o data viitoare. Sunt fericita ca toata ziulica ne-am plimbat hai-hui pe stradute, admirand canalele si orasul de la un capat la altul. Am luat un pranz traditional – o uriasa pizza udata cu o bere si un cappuccino la final. Printre momentele de respiro am strecurat si un cocktail de fructe si putin shopping…asa, doar cateva suveniruri si ne-am delectat si cu o gelato delicioasa. Deci, ce ne-ar fi trebuit mai mult? Ne-am imbogatit sufletul si cugetul cu multa frumusete si am acumulat alte si alte amintiri minunate.In concluzie, ce inseamna Venetia pentru mine? Istorie si mister, pe care le-am regasit in atmosfera mirifica a stradutelor si aleilor care se strecoara de-a lungul canalelor serpuitoare; arta si cultura, ce se reflecta perfect in cladirile monument reprezentate in primul rand prin Basilica San Marco, Palatul Dogilor dar si turnul Campanilla, Podul Rialto, Puntea Suspinelor si altele; arhitectura venetiana concretizata prin case vechi, multe fiind hoteluri si foste palate in care astazi se desfasoara expozitii sau diferite alte evenimente culturale; romantism si placere, pe care le-am simtit privind gondole cu gondolieri simpatici, ce-si plimbau clientii de-a lungul “strazilor” de pe ape, prin cotloane tainice sau la vedere; shopping…macar putin, ca nu se poate chiar fara! cu pretul de a-mi pierde privirea prin cateva magazine, unele elegante, care cuprind o gama foarte variata de produse; traditie, arome apetisante si bucatarie italieneasca, pe care le-am regasit cu mare bucurie peste tot prin cafenele si terase pitoresti; gelato artigianale, de unde am avut de ales din toate aromele si mixuri de fructe proaspete luate la pahar si mancate pe drum. 🙂 Si cate si mai cate. Venetia este unica prin structura sa data de la Dumnezeu si prin parfumul sau autentic pe care si l-a pastrat nealterat peste arcul timpului. Venetia este o paleta care cuprinde toate culorile curcubeului, din care fiecare dintre noi ne putem crea propriul tablou. Venetia este numai incantare si relaxare, muzica si poezie, poveste si traire, mister si magie, creatie si fascinatie. Venetia este dorinta si speranta de a o revedea…mereu si mereu. Venetia, ti amo! ❤Ah, si inca ceva:  tocmai ce s-a terminat editia de anul acesta a traditionalului Carnaval de la Venetia. In acele zile, orasul este practic sufocat de turisti si artisti imbracati in costume de epoca, ce-si ascund fetele sub masti viu colorate in modele felurite. In 2019 am citit, conform http://ro.allexciting.com/venice-carnival/ ca evenimentul se va desfasura intre 23 febr.- 5 martie. Deci poate fi un prilej  excelent de a te afla acolo, de a te bucura de toata atmosfera de sarbatoare a unui oras efervescent, care mereu si mereu te cheama la el sa-l cunosti si sa-l indragesti. La mine cu siguranta a avut acest efect! 😉

Va multumesc pentru ca m-ati citit si sper ca cele doua impresii ale mele, impreuna cu pozele atasate sa va fie de folos si sa va inspire in a alege (daca n-ati facut-o pana acum!) o vacanta sau macar o zi, doua la Venetia!

Vacante de vis oriunde si oricand!

Articol scris de Ileana

Anunțuri